Lică marchează nefast destinul tuturor celor care intră în contact cu el. Astfel Lică îl va aduce pe Ghiţă în situaţia de a-şi ucide soţia, Ghiţă va muri ucis de Răuţ tot din ordinul lui Lică, iar acesta din urmă după ce va incendia cârciuma de la Moara cu noroc, îşi va zdrobi capul într-un copac pentru a nu cădea viu în mâinile lui Pintea.

“Moara cu noroc “ a apărut în anul 1881, fiind inclusă în “Novele din popor”, volum care a dat in literatura română un exemplu de scriere totodată tradiţionalistă şi realistă. Nuvela se încadrează perfect în opera scriitorului, deoarece este încă o dovadă a crezului moralist al lui Slavici, o …

Moara cu noroc de Ioan Slavici şi Enigma Otiliei de G. Călinescu sunt opere literare realiste, având toate caracteristicile speciilor şi curentului căruia îi aparţin. Încadrearea în curentul realist este susţinută de veridicitatea acţiunii, realizată prin tehnica detaliilor şi plasată într-un spaţiu şi timp concret-istoric, de fineţea observaţiei, de analiza psihologică

Naraţiunea la persoana a III-a prezentă în Moara cu noroc se caracterizează prin existenţa unui narator care nu este prezent în povestire ca actor. Punctul de vedere auctorial constă în prezentarea universului operei din punctul de vedere al naratorului.

Moara cu noroc – Ioan Slavici Caracterizarea lui Ghita Ipoteza. Opera literara “Moara cu noroc” este scrisa de Ioan Slavici si publicata in volumul “Novele din popor” in anul 1881 si are ca personaj principal pe “Ghita”, un personaj complex ale carui trasaturi sunt bine evidentiate pe parcursul intregului subiect, atat prin intermediul caracterizarii in mod direct cat si prin

Moara cu noroc-Ioan Slavici-nuvelă realistă, psihologică-„Moara cu noroc” a apărut în anul 1881 în „Novele din popor” și face parte din epoca marilor clasici, iar opera a devenit una dintre marile scrieri reprezentative pentru viziunea autorului asupra lumii și asupra vieții satului transilvănean „Moara cu noroc” este o nuvelă, deoarece are un singur fir narativ central

De multe ori, marturia unui narator creditabil e completata sau contrazisa de a altor naratori. El spune ce stie despre anumite fapte in timp ce le relateaza, inainte sau dupa desfasurarea acestora. Naratorul martor - ia parte la actiune in calitate de personaj secundar, prezent la momentele mari ale actiunii, are statut mai degraba de observator decat de participant activ.

Cand spune sa precizez tipul de perspectiva narativa dintr-un text, trebuie sa precizez modul de expunere dominant sau ce (la romana)? Buna! raspunsul la intrebarea aceasta este urmatorul:*daca textul este scris la persoana a III-a: perspectiva obiectiva, naratiunea realizandu-se la persoana a III-a, din perspectiva unui narator ominscient, omniprezent si extradiegetic, iar viziunea este

Moara cu noroc “ a aparut in anul 1881, fiind inclusa in “Novele din popor”, volum care a dat in literatura romana un exemplu de scriere totodata traditionalista si realista.Poate fi privita si ca o ilustrare a notiunilor teoretice sustinute de Titu Maiorescu si Junimea(“are specific national, este autentica”).

„Moara cu noroc ” prezinta viata unei familii dintr-un sat ardelean. Ghita, capul familiei, cizmar sarac, dar onest, doreste imbunatatirea calitatii vietii sale. In consecinta, el ia in arenda carciuma de la „Moara cu noroc ” si a locului in care se afla, fixeaza un peisaj- cadru obiectiv al actiunii.

Ghiță este personaj principal, rotund, complex, tipul avarului şi al negustorului din opera “Moara cu noroc”. Caracterizarea directă a personajului este realizată de către narator care îi realizează atât un portret fizic cât şi unul moral:”înalt lat în umeri, cu ochiul limpede şi faţa nemişcată” şi “toată lumea ştia cine e Ghita şi unde e…

Tip de narator in moara cu noroc .. Personajele: Sunt puţine, dar puternic conturate, trăsăturile lor fiind evidenţiate indirectde fapte, vorbe şi gânduri care le determină comportamentul şi destinul.

De asemenea, "Moara cu noroc" este o nuvelă realistă prin tema familie şi a dorinţei de prosperitate, obiectivitatea perspectivei narative, includerea de personaje tipice pentru o categorie socială (de exmplu Ghiţă reprezintă tipul cârciumarului dornic de îmbogăţire, Pintea este jandarmul, Lică este Sămădăul, dar şi tâlharul), prezentarea veridică a societăţii ardeleneşti

Intriga este constituită de apar iția lui Lica la „ Moara cu noroc ”, șeful porcarilor și al turmelor de porci din împrejurimi, care tulbură echilibrul familiei. Lică este individualizat printr -un portret realizat în mod direct de către narator, prin utilizarea tehnicii detaliului, notarea a mănuntului semnificativ.

„Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvela, in care punctul de fuga este reprezentat de Ghita in calitatea sa de protagonist. In primul rand personajul principal, Ghita, se impune a fi analizat din perspectiva tematicii abordate: tematica rurala dublata de o tema psihologica, reprezentata de dezumanizarea fiintei sub puterea mistuitoare a banului.